PROFESIA ACADEMICA IN EUROPA
RASPUNSURI LA SCHIMBARILE SOCIETATII
(EUROAC)

            Cadrul de analiză propus se concentrează asupra interacţiunii dintre guvernare, management şi evaluare- profesia de universitar.
            Aceasta ridică două întrebări generale în cercetare:
 1. cum trebuie guvernarea (externă şi internă), mangementul şi evaluarea activităţilor universitare să fie organizate şi dezvoltate ca răspuns la schimbările din învăţământul superior şi a noilor cerinţe impuse celor care lucrează acolo?
2. ce este crucial pentru cariere academice atractive şi sustenabile, în care promovarea depinde în primul rând de performaţă şi calitate (principii meritocratice)?
În anumite ţări sistemul promovărilor profesionale cu titularizare pe întreaga durată a angajamentului “tenure track” este (sau era) văzut ca model ce oferă cariere universitare atractive şi care asigură un echilibru între corpul profesoral şi structura de management (în combinaţie cu calitatea predominantă de membru extern a structurilor de guvernare). În sistemul universitar românesc, promovarea academică depinde de vechimea unui cadru didactic în instituţia de învăţământ superior şi de realizarea unor criterii de performanţă incluse.  O provocare pentru România este: care ar fi principiile guvernatoare de asigurare a calităţii şi dezvoltare a calităţii pentru promovare în sistemul universitar? Pentru România o nouă legislaţia universitară este în curs de apariţie, fapt care ar putea avea implicaţii profunde în contextul universitar.
            Acest rezumat succint ilustrează de ce Austria şi România reprezintă cazuri cu puncte de intersectare promiţătoare pentru o anliză comparativă care are ca scop integrarea cercetării corelată cu guvernarea, managementul şi evaluarea, şi profesia de universitar.
Sarcina ip-ului este de a întelege cum influenţează aceste schimbări sistemul de valori universitar.